Colici

Acum vreo doi ani in urma ne-am intalnit cu niste prieteni care aveau copil mic si ne tot ziceau ca atunci cand o sa avem si noi un copil, o sa ne spuna ce praf au dat ei pentru colici, ca au gasit ceva foarte bun si n-au avut probleme. Erau super incantati, multumiti si ziceau ca au mai recomandat si altora si tot asa, a fost bun. Drept urmare, cat am fost insarcinata ne-am scris pe lista numele  prafului si l-am pus in asteptare, pentru cand o sa fie nevoie, ba chiar am cautat si o farmacie de unde se poate cumpara.
Eu ma bucur de un stomac bun si pot sa fac toate combinatiile posibile fara sa imi fie rau, dar cat am stat in maternitate am vrut doar mancare care sa nu aiba nimic prajit, nimic crud, fara sare, fara bors sau otet etc in ideea sa fie laptele bun si sa creasca lactatia. Multa lume mi-a zis ca sunt alimente care poate mie nu imi fac rau, dar ii pot face lui Edy. Asa ca am mancat piure, orez, friptura de curcan la cuptor, supa, legume la cuptor si tot asa.

La cateva zile dupa ce am ajuns de la maternitate am incercat sa mananc legume crude, mai exact rosii si castraveti, desi stiam ca rosiile nu sunt tocmai potrivite. A doua zi Edy a plans prima data si se strangea, se vedea ca se cam chinuie, asa ca mi-am trimis sotul sa faca rost de praful din imagine, mai exact „Jarro Dophilus + Fos for baby” (costa cam 90 de lei). In ziua respectiva n-a mai avut nimic si cred ca nici dupa aceea o bucata de timp. Acest praf este de fapt pentru flora intestinala, nu e special pentru colici. Puneam pe san, inainte de fiecare alaptare, mai putin noaptea, pentru ca se pastreaza in frigider si noaptea nu mai mergeam in bucatarie sa pun praf, ca sa nu-i sara lui Edy somnul.
La doua saptamani a inceput dupa amiaza sa se mai chinuie, se inrosea, se mai strangea, dar nu plangea. Era un pic mai mofturos sau se trezea scancind si cum il luam un pic in brate ii trecea. A mers asa mult timp si eu incercam sa mananc cat mai putine lucruri care ii puteau face rau, dar totusi lactatele erau alimentele mele de baza. Citisem ca de la colici copilul plange foarte mult, asa ca eu credeam ca alimentele mele sunt cauza.
La sase saptamani s-au accentuat colicile. A plans pentru prima data tare, vreo 10-15 minute, nu mai stiam cum sa il linistesc. Mancasem sarmale in ziua aia si aveam mustrari de constiinta ca eu i-am facut rau si ca n-am avut grija ce mananc. Oricum, a trecut efectul sarmalelor si chiar si asa, in fiecare seara parca era setat de la ora 8 sau 9, timp de doua ore, sa se chinuie. Eu scosesem din alimentatia mea tot ce putea  sa ii faca rau (mai putin laptele de dimineata) si el nu plangea, dar alea doua ore il tineam in brate si il plimbam, ii cantam, ca sa ii distrag atentia. Am cumparat si o sticluta de Espumisan, speciala pentru colici si am dat in locul prafului, dar nu se ameliora nimic, mi se parea ca se agraveaza. Oricum, il luam cu noi daca ieseam in oras.
La opt saptamani inca il plimbam seara cele doua ore in brate si daca incepea sa planga era chestie de doua-trei minute, in rest era agitat. Nici ziua nu putea dormi doua ore intregi, ci se trezea din cauza gazelor si a durerilor de burtica si cand se linistea adormea iar. Ba chiar incepuse sa aiba si dimineata cateva momente de suparare.
Usor usor au scazut in intensitate si nu mai plangea, dar tot asa, se trezea si ziua din somn pentru gaze, se strangea, se inrosea, se agita si seara tot in brate il linisteam. La ora 23.00 parca era programat sa adoarma, cateodata in bratele mele, cateodata pe pat. Niciodata nu s-a trezit in timpul noptii sa planga. Daca adormea seara, se trezea doar sa manance si dormea linistit pana dimineata.
La zece saptamani, ma gandeam ca ar trebui sa scada tot mai mult in intensitate, dar gazele erau din ce in ce mai multe si chiar daca nu mai stateam doua ore cu el in brate, in alea doua ore tot trebuia sa il linistesc de cateva ori. Am zis ca lactatele pe care le mananc eu ii provoaca atatea gaze si le-am scos doua zile din alimentatie sa vad ce se intampla. A fost o ameliorare, parca pe zi ce trecea era tot mai bine, incepeam sa ne jucam mai mult seara pana cand n-a mai avut nimic nimic. Nu stiu daca era vorba de lapte sau venise momentul sa scape de colici, dar avem 5 zile de cand ne jucam inainte de culcare, nu mai trebuie sa cant sa il linistesc. Am mai baut lapte sa vad diferenta si i-a facut un pic rau, dar mai putin ca inainte. Branza si cascaval am putut sa mananc.
Despre praful de care v-am zis eu am fost multumita, cred ca l-a ajutat mult pe Edy si poate ajuta si mai mult daca ii dadeam si noaptea sau renuntam mai demult la lapte. Putea sa fie mult mai rau, sa planga seara de seara ore intregi, cum am mai auzit ca fac unii copii. Eu nu va recomand nimic, fiecare copil are medicamentul lui si felul lui de a reactiona la colici, asa ca nu va dau niciun sfat. Fiecare mama ia decizia potrivita pentru copilul ei si fiecare copil are modul lui de a se linisti. La noi nu mergea cu batistute incalzite puse pe burtica si nici cu masaj sau alte de astea. In schimb in brate, in pozitia de eructare era cel mai bine.
Praful asta se poate da pana la 2-3 ani pentru ca protejeaza stomacul, dar eu nu i-am mai dat de cateva zile si nici nu cred ca o sa ii mai dau, daca totul merge bine. Il las pe Edy sa isi formeze stomacul fara alt ajutor, ca asa cred eu ca e normal. Si daca tot e bine, am inceput sa-l pun in patut sa doarma. Pana acum am reusit de doua ori.
De colici am scapat, asteptam dintisorii :)Pe curand!

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *