Cand apare un copil nu inseamna ca lasam balta curatenia din casa, mancarea, dusul si restul, ci gasim variante sa le imbinam asa incat sa le facem pe toate. Stiu ca nu e usor, dar prin antrenament prindem si noi dexteritate si rapiditate.

Cine are macar un copil stie ca pana la o anumita varsta trebuie supraveghere continua. Cand e mic plange, se poate ineca, se rostogoleste, poate sa traga de ceva sa se loveasca, oricum ar fi, nu sta in loc ca noi sa ne facem treaba linistite.

Pai si cum sa facem si curat si mancare, sa avem grija si de bebe, sa ne ingrijim si noi, eventual sa mai avem timp si de facebook, de blog, de televizor, plimbare si altele? Pur si simplu nevoia ne invata sa le imbinam pe toate. Cred ca uneori mai renuntam la unele lucruri in favoarea altora si tot asa.

Nu toata lumea are un ajutor in casa, sotul mai merge si la servici, asa ca pur si simplu invatam sa facem mai multe deodata. Am auzit multe metode de a supraveghea copilul si cred ca cea mai frecventa (pana la varsta de un an) este cu copilul tinut in carut in bucatarie in timp ce mama gateste. Mai recent am auzit ca se poate si cu carutul in baie in timp ce mama face dus. Cred ca metodele astea incep sa se practice in functie de copil. Sunt bebelusi care daca o vad pe mami ca a iesit din camera incep sa planga, iar ea trebuie sa mai faca si alte lucruri. Si uite asa il ia pe bebe cu ea. Metoda mea nu e asta, eu am camera langa baie, las usile deschise si nu las apa sa curga continuu sa pot auzi. Fac pe rand,  intai pe cap, la marginea cazii, apoi daca totul e ok si pe corp. Totul dureaza cam 6-7 minute, ma misc asa repede ca si eu ma minunez. La bucatarie bebe sta in scaun de masa, cand aspir in casa il tot verific sa vad ce face, la plimbare ies chiar daca n-am terminat de facut ceva prin casa (sa nu ratez soarele), de calcat calc cu bebe langa mine cat timp el se joaca, pe facebook si pe blog stau cand bebe doarme sau alaptez si uite asa reusesc sa ma descurc si cand tati nu e acasa. Nu va inchipuiti ca daca Edy e langa mine calc fara intrerupere sau fac mancare fara sa stiu ca e acolo. Mai calc o rufa, mai cant un cantecel, ii plimb o jucarie, ma mai agit sa il fac sa rada, dar chiar si mai lent asa reusesc de multe ori sa termin ce am de facut.

Sunt zile cand bebe e mofturos si nu prea pot face cine stie ce. Noi in general pastram ordine in casa asa ca o zi cu activitati putine nu afecteaza mult.

Cel mai bun lucru care cred ca il fac in casa este sa pun in ordine lucruri tot timpul, sa nu astept momentul cand fac curatenie sa le fac pe toate. Adica daca merg sa beau in bucatarie un pahar de apa pun si vasele uscate la loc, daca am terminat de mancat spal vasele, strang firmiturile, nu las aruncat, daca ma spal pe fata curat si chiuveta, daca ma descalt aranjez pantofii, daca ma dezbrac nu las hainele aiurea, in frigider sterg daca o oala a lasat urma sau daca am bucatele de patrunjel in sertare si tot asa. Cred ca asta ajuta enorm.

Cred ca inainte petreceam mai mult timp in oras prin magazine, acasa faceam lucrurile mai lent, mergeam la servici, de asta treceau zilele repede. Acum alte lucruri au prioritate, s-a schimbat orarul.

Concluzia e ca nevoia chiar ne invata. Am prins abilitati pe care unii nu le au si odata ce creste copilul schimbam si noi ritmul, sa tinem pasul. Totusi, oricat am fi noi de Super Mame, tatal clar nu trebuie sa lipseasca din peisaj. E bine sa stie si el sa faca de toate.

Tu ce metode folosesti sa te poti descurca cu toate?

Facebook Comments