Parenting / Povestiri din viata

Cat timp e prea mic?

cocoloşeşti copilul

Am tot iesit cu mamici de copii mai mici si mai mari ca Edy. Fiecare e cu ritmul ei si cu modul propriu de a creste copilul si nici nu ma astept sa ne sincronizam toate sau sa avem aceleasi alegeri, pentru ca si copiii sunt unici. Insa am observat ca majoritatea au tendinta de a gandi despre copil ca e prea mic pentru anumite lucruri.

De exemplu, acum cateva seri am iesit cu o mamica si bebelusul ei de 3 luni jumatate si era foarte cald afara. Eu l-am imbracat pe Edy in body subtire cu maneca scurta si pantaloni subtiri chiar daca il tineam in sling dar tot asa l-as fi imbracat si daca era in carucior. Al ei era in body, bluzita, pantaloni si invelit intr-o patura destul de pufoasa in carucior si imi zicea ca e inca prea mic sa il tina mai dezbracat. A zis ca al meu se incalzeste in sling, de aia pot eu sa-l scot in maneca scurta. Nu am zis nimic, e alegerea ei.

In alta zi am iesit cu un copil mai mare, de un an si ceva. Parintii nu il lasau sa mearga in alta parte decat pe trotuar ca sa nu se murdareasca. I-am intrebat de ce acasa nu ii fac afara un loc al lui cu nisip (stau la curte) si au zis ca pentru asta trebuie sa mai creasca. La fel si cu mancarea. Inca dau mancare pasata pentru ca „e prea mic pentru mancare obisnuita” desi are si maselute.

Intotdeauna copilul o sa fie prea mic pentru cate ceva desi cred ca ar trebui sa ii dam ocazia sa ne arate de cate e in stare. V-am mai scris despre increderea in bebelus si despre faptul ca ar trebui sa nu ii ingradim nevoia de a explora si de a se avanta in lume. Copiii nu sunt prea mici, suntem noi prea panicosi si punem raul prea mult in fata. Nu stiu daca asta le face bine.

Cateodata „e prea mic” devine „e destul de mare” si asa se incepe diversificarea la 4 luni. Dar la ce ajuta daca la un an jumatate mananca pasat si nu a tinut niciodata lingura in mana „ca sa nu se loveasca”. Unii tin copilul sa mearga de la 3 luni dar la 9 luni il uita in premergator ca ei sa faca altceva.

Un copil nu e niciodata prea mic sau prea mare.

Trebuie sa facem lucrurile la timpul lor si sa ne bazam pe semnalele pe care ni le da. De asta exista acel instinct pe care trebuie sa il ascultam: sa tinem copilul in fund cand el poate, sa il ajutam sa paseasca atunci cand e pregatit, sa ii dam lingura sa o exploreze atunci cand e capabil si sa ne invingem frica sa ii putem da si lui curaj.
Pe curand!
Facebook Comments
Toti parintii au... auzenii
Cu bebe in brate

2 Comments

  • avatar image

    Anonim

    mai 28, 2015

    Reply

    Good point! Totusi as avea 2 atentionari in ceea ce priveste exprimarea: "PE care ni le da" nu "care ni le da" si REPERCUSIUNI (nu reperCURsiuni- o greseala recurenta). Te rog sa nu te superi. Articolele au un continut bun.

  • avatar image

    Mami si Copilul

    mai 28, 2015

    Reply

    Nu ma supar eu de la atat. Imi place sa scriu corect si invat si eu din greseli. Am modificat :)

Lasă un răspuns