Aseara a trebuit sa mergem la o petrecere si a fost prima data cand l-am lasat pe Edy cu una dintre bunici. Am plecat cu incredere ca totul va fi bine, dar stiam ca o sa fac ture acasa, pentru ca Edy adoarme doar la san. Am venit dupa o ora dupa ce am plecat, am stat acasa o ora, am mai plecat jumatate de ora si apoi n-am mai vrut sa stau acolo. Mi-am dat seama ca sunt dependenta de Edy si el de mine.
Edy nu adoarme fara san si devine irascibil cand e obosit iar dupa ce adoarme si plec de langa el, simte. Ma cauta dupa o ora si daca nu sunt, se trezeste. De fapt nu cred ca trebuia sa imi dau seama, cred ca deja stiam asta. Alaptarea creeaza o legatura foarte puternica intre mama si copil si pana acum nu realizam ca ii stiu pe de rost reactiile si ce urmeaza si in cat timp.
Spuneam cuiva aseara ca trebuie sa plecam pentru ca nu sunt cu inima impacata ca l-am lasat pe Edy acasa si imi spunea ca trebuie sa il mai las, sa se invete. Dar eu nu vreau sa il las sa planga. Stiu ca e mai usor de lasat cand bea din biberon si adoarme leganat, dar eu nu imi pot lasa copilul sa planga ca sa se obisnuiasca (cu plansul?). Va veni si vremea cand va adormi mai usor, va manca mai putin, va intelege cand mami si tati vor merge la servici, dar noi trebuie sa avem rabdare. Stiu ca doar mamicile care alapteaza macar 5-6 luni pot sa inteleaga dependenta asta mai ales cele care nu au avut o buni care sa stea 24h din 24 langa bebe.
O sa intrebati de ce nu mulg lapte sa las acasa. Ei bine, pentru ca Edy nu a vrut sa suga din biberon si de multe ori faptul ca suge nu e numai de foame ci pentru ca vrea sa ma aiba acolo, sa imi simta mirosul.
Multi o sa spuna ca dependenta asta nu e buna, ca o sa ma afecteze cand va trebui sa plec la servici si copilul la gradinita, dar eu sunt optimista ca va intelege.
Tu esti dependenta de copil? Ce parere ai despre asta?
Pe curand!
Facebook Comments
No comments