Parenting

Ce înseamnă să cocoloșești copilul?

cocoloşeşti copilul

Aud de multe ori: „pe copilul lui X l-au cocoloşit părinții și e tare obraznic acum”. „Fetița lui Y are un an și răcește încontinuu pentru că părinții au cocoloşit-o”. Ce înseamnă de fapt să cocoloşeşti copilul?

Mulți dau vina pe faptul că părinții își țin copiii în brațe, că dorm cu ei, că le dau ce își doresc sau sunt la dispoziția lor și îi răsfață. Eu cred că un copil are mare nevoie de afecțiune, de părinți, de ținut în brațe și chiar să fim la dispoziția lui.

Până in jurul vârstei de 4 ani, el nu știe să aștepte, nici să aibă răbdare sau să își controleze furia. Asta înseamnă că trebuie să avem noi răbdare, să îl învățăm să fie calm, să îi explicăm fiecare lucru în parte, iar el va prelua din reacțiile noastre. Nu trebuie să cădem nici în cealaltă extremă, să facem un eveniment național dintr-o căzătură în fund, să cumpărăm toate jucăriile din magazin sau să ne mâțâim de fiecare dată când îi vorbim. Fiecare lucru trebuie să îl facem echilibrat și firesc, ca și cum am avea un alt adult în preajmă.

În ceea ce privește cocoloşeala prin îmbrăcare, vreau să vă spun că am văzut in toiul verii copii cu bluză tricotată, geacă, păturică, bebeluși în combinezon sau înveliți până la gât, iar părinții sumar îmbrăcați. Am văzut copil ținut in casă cu doua rânduri de haine la 23 de grade (2 perechi de pantaloni, două bluze, 2 perechi de șosete) dar și copil îmbrăcat normal, doar că în camera erau 28 grade. Iarna!

Cocoloşeala înseamnă de fapt excesul de zel al părinților şi uneori se ajunge într-o situație critică. Cazuri sunt foarte multe și din postura de părinte e mai greu să realizezi dacă greșești tocmai pentru că deciziile pe care le iei consideri că sunt cele mai bune.

Tu crezi că îți cocoloşeşti copilul?

Pe curând!

Facebook Comments
Cum înveți copilul să spună: mulțumesc, poftim, te rog?
Discutie: "Tu stii ce mai gresesc unii parinti? "

1 Comment

  • avatar image

    Iustina

    nov. 25, 2015

    Reply

    Sunt doar câțiva ani în care ne putem exprima iubirea neîngrădit. Apoi intră în rândul lumii, odată cu școala. Eu sunt de părere că e mai plăcut să profităm de acești ani, decât să regretăm la bătrânețe că am fost prea deci. Un copil care se simte iubit are șanse mai mari să știe să își exprime, la rândul său, iubirea și bunătatea atunci când va fi adult. Și cu siguranță nu va suferi crezând că e a cincea roată la căruță. Limita dintre cocoloșire și multă iubire și-o stabilește fiecare. Sunt multe componente ale acestei decizii - diferite de la om la om, de la familie la familie, nivel de sănătate, educație, timp disponibil, ajutor de la bunici, condiții materiale, stare de spirit, atitudine... și încă multe altele.

Lasă un răspuns