Când eram mică îmi doream să cresc. Aveam 14 ani, voiam să am 18, apoi 20 mi se părea puțin. Când am împlinit 25, încă nu era destul. Acum nu mai am problema asta deși n-am atins pragul de 30. Cred că aveam nevoie să mă simt responsabilă, să fac ceea ce fac „oamenii mari”, să iau decizii şi să simt că nu sunt luată peste picior pentru că am o părere.
Nu cred că toate mamele simt asta şi nici nu cred că cineva ar face un copil doar să se simtă „mai mare”. Oamenii mă văd diferit acum. Se poartă diferit cu mine doar pentru că mă vad cu mogâldeața care strigă „Mamiii” când cineva se uită mai insistent. Nu ştiam că așa va fi.
Mă gândesc la fetele de 14, 15, 16 ani care fac copii. Copii cu copii..
E trist cum viața lor accelerează mai devreme. Nici nu ştiu dacă suntem noi în măsură să stabilim că e sau nu prea devreme. Poate se descurcă la fel ca orice altă mamă, doar că posibilitățile financiare sunt mai mici. Cine știe..
Eu cred că lucrurile ar trebui făcute în ordinea pe care societatea în care trăim o impune. E mai firesc şi ne permite să acumulăm un pic de experiență şi să nu facem totul în grabă. Normal, există și excepții, dar când citesc câte cazuri sunt în ultima vreme, nu mai par a fi doar excepții.
Copii cu copii sunt tot mai mulți.
Copilării uitate şi maturitate apărută peste noapte din lipsă de informare, din neștiință, din sărăcie şi lipsă de comunicare. Părinți care la rândul lor trăiesc în sărăcie și necunoaștere şi care abandonează suflete nevinovate fără niciun regret.
De ce se întâmplă asta? Poate din cauză că mulți fac copii dar uită că îi au sau nu își fac timp pentru ei. Nu comunică, nu se cunosc şi nici nu ştiu să facă asta. Familii dezbinate, părinți plecați la muncă în afară, alcoolici, sunt mii de cazuri în țară. Și se înmulțesc.
Internetul e o sursă de informație. Toți au facebook, dar mulți nici nu știu bine să citească. Pornografie e peste tot, iar copiii au acces la orice. De mici învață să bea, să fumeze, iar cancan-urile de la tv devin surse de inspirație pentru viața de zi cu zi. Şi credeam că evoluăm..
Cum am putea schimba ceva?
Comunicarea intre parinti si copii ar trebui imbunatatita? Ore de educatie in scoli?
Ce campanii ar mobiliza părinții şi le-ar îndrepta atenția către copii?
Au devenit banii atât de importanți încât nu mai rămâne timp pentru educație?
E sărăcia atât de mare încât se pierde şi dragostea din familie?
Tu ce crezi despre acest subiect?
Pe curând!
9 Comments
racoltapetru6
ian. 27, 2016
Cristina
ian. 27, 2016
Cristina
ian. 27, 2016
Nautilus
ian. 27, 2016
Aliosa
ian. 29, 2016
De ce nu?
ian. 29, 2016
Mami
ian. 29, 2016
Super-Mami
ian. 30, 2016
arakelian
feb. 12, 2016