Au trecut zilele pe nerăsuflate, mai ales că Edy două zile nu a dormit la amiază. Are un an jumătate aproape. Se pare că și-a schimbat un pic programul de somn. Până acum dormea 3 ore ziua și adormea târziu (22.30) orice aș fi făcut, deși la 21 eram în pat. Azi și ieri a adormit la 21.30, dar a scăzut o oră din somnul de amiază. Eu tot așteptam schimbarea asta. Inițial am zis că fac ceva greșit, dar în final l-am lăsat să își regleze singur orarul și se pare că a venit timpul.
O măseluță își face loc pe gingia lui. Mai are şi alte zone umflate dar numai de una știu că a spart gingia. Nu e morocănos, e doar selectiv la mâncare. Trece și perioada asta.
Ieri am fost la o zi de naștere. Mi-a plăcut de Edy că nu s-a dat nici după picioarele mele, nu s-a rușinat, a avut curaj, deși era multă lume. La început nu a vorbit foarte mult, dar cum s-a familiarizat un pic, totul a intrat în normal.
S-a jucat cu jucării, s-a plimbat, a țopăit, a fost foarte bine. Mai era un copil de 2 ani căruia i se spunea că e obraznic şi rău. N-am dat sfaturi pentru că m-am gândit că nu dețin eu adevărul absolut. Fiecare părinte are dreptul să ia decizii mai bune sau mai rele, însă eu am plecat de acolo tristă.
Mămica respectivă îmi spunea că nu îi place nicio jucărie copilului ei, le aruncă pe toate şi apoi face prostii prin casă. Am vrut să o ajut cumva. I-am sugerat să îi schimbe atenția către altceva zilnic, să îi arate azi culori, mâine forme, texturi, dar mi-a zis că nu are timp de joacă, are de făcut mâncare și curățenie. N-am știut ce să îi mai spun şi am lăsat lucrurile așa.
Ce i-aş fi spus? Ar fi trebuit să îi dau sfaturi?
I-aş fi zis că până pe la vârsta de 3 ani copiii nu au capacitatea să se joace singuri mai mult de 10-15 minute. Nu ne fac în ciudă, nu vor să ne chinuie, pur şi simplu ei nu pot mai mult. Noi trebuie să ii ajutăm, să le mai lărgim un pic orizontul. Să îi învățăm lucruri noi pe care să le identifice şi în joacă.
Un copil nu se naște cuminte sau obraznic, devine așa în funcție de modul în care este crescut. Să mai zic şi ce efecte au cuvintele „rău”, „obraznic” pe termen lung? Acestea sunt etichete iar el devine exact cum îl etichetezi. Se scot în evidență mai mult defectele şi mai puțin calitățile, iar lucrurile ar trebui să fie exact invers!
Știu că e frumos când e curat în casă şi ai mâncare pentru două zile. E dificil când ai şi servici. Vrei să te împarți în toate direcțiile şi să te şi odihnești. Eu cred că şi curățenia are un rol mare în viața noastră, dar nu mai mare decât educația copilului.
Primii ani contează cel mai mult.
Lucrurile se pot face şi fără stres, implicându-l şi pe el. Cere-i să te ajute la orice, chiar dacă nu face lucrurile cum ai vrea. Măcat îl ții ocupat, îl bucuri, îi dai de înțeles că poate face ceva bun, folositor şi interesant şi îl ai în vizor. Nici nu are nevoie de jucării dacă știi să pui problema.
Gândește-te la ce lucruri poți renunța sau ce poți amâna pentru a avea timp mai mult de petrecut cu copilul. Făcând asta, mai târziu lecțiile vor fi mai ușor de învățat și el cu mintea mai antrenată. Asta te va ajuta și pe tine, pentru că se va descurca singur la teme şi nu numai.
Pentru noi a fost un week-end plin. Am plantat şi ghiocei, am ieşit la plimbare, am cântat şi am zis poezii, dar gândul îmi zboară la ziua de duminică. Aş vrea să știu şi părerea voastră despre situația de mai sus. Am greșit că nu am dat sfaturi? E deplasată părerea mea? Vă aștept comentariile în căsuța de mai jos sau pe Facebook.
Pe curând!
12 Comments
deea tusk
mart. 01, 2016
Mami
mart. 01, 2016
mamicadeleut
mart. 01, 2016
Mami
mart. 01, 2016
mopana
mart. 01, 2016
Mami
mart. 01, 2016
mopana
mart. 01, 2016
racoltapetru6
mart. 01, 2016
Mami
mart. 01, 2016
Aliosa
mart. 01, 2016
Mamica Mariei
mart. 01, 2016
Mami
mart. 01, 2016