Parenting

Ce am învățat de când sunt mamă? Partea a 3 a

Nu poți ști orice din prima clipă de când devii mamă. Da, apare un instinct, dar acela nu ne arată calea cea mai potrivită fără niște informații care să ne ghideze. De aceea, astăzi continui seria lucrurilor învățate în cei doi ani de când sunt mamă. Eu am scris foaaarte pe scurt despre fiecare, dar sper să vă ajute și pe voi.

1. Copiii trebuie puşi la treabă. Le place să ne imite şi să petreacă timp cu noi? Perfect. Putem să îmbinăm aceste plăceri şi să îi solicităm la treburi ușoare. Nu vor face lucrurile chiar bine, însă vor fi încântați să ne ajute şi așa îi ținem ocupați. Copiii pot duce lucruri ușoare, ne pot da clești de rufe la mână, pot da cu cârpa pe unde e praf, pot culege jucării şi bineînțeles îi putem implica şi la pregătit mâncare: să amestece și ei, să facă figurine din aluat etc.

2. Jucăriile trebuie scoase prin rotație. Dacă azi se joacă cu ceva şi e fascinat, săptămâna viitoare acea jucărie stă aruncată undeva fără să se mai atingă de ea. E bine ca din când în când să îi atragem atenția cu ceva cu care nu s-a jucat de mult, să îi punem deoparte cutii de jucării pe care să le scoatem prin rotație. Va fi foarte încântat de revedere.

3. Comportamentul copilului ne spune dacă sunt probleme care trebuie rezolvate. Când copilul e foarte obraznic, înseamnă că undeva se greșește. Nu e bine nici când e prea retras, apatic, nu se joacă, nu are energie etc. Trebuie să fim foarte atenți la comportamentul lui şi să înțelegem ce ne transmite.

4. Copilul are nevoie de îndrumare. Mulți părinți au tendința să certe sau chiar să bată mai mult decât să explice. Copiii nu se nasc cu toate informațiile, așa că noi trebuie să le spunem orice. Nu vor înțelege chiar din prima așa că trebuie repetate lucrurile în permanență. Ei au nevoie de îndrumare, cearta sau bătaia le dă impresia că nu sunt iubiți.

5. Copiii nu trebuie pupați doar în somn. Așa era o vorbă odată. De fapt, copiii au nevoie de extrem de multă afecțiune, de atenție și timp petrecut cu părinții. Acest lucru le dă un confort psihic foarte mare şi îi ajută în viață. Ei se vor simți în siguranță şi vor putea face față mult mai bine situațiilor stresante.

6. Copiii au nevoie să facă lucruri singuri. De multe ori, ei văd ce fac părinții şi vor să încerce, dar nu sunt lăsați. Știți senzația aia când cineva face ceva şi tu te gândești că e simplu sau că te-ai descurca mai bine? Așa simt şi ei şi nefiind lăsați să încerce au un sentiment de inferioritate. Eu cred că putem găsi soluții pentru orice. De exemplu Edy nu are voie cu cuțitele. I le-am arătat, i-am explicat că eu le țin doar de mâner pentru că lama e tăioasă şi l-am lăsat să țină și el în timp ce tăiam eu pâine. Am ținut mâna mea peste a lui şi a fost foarte încântat. Nu se atinge de cuțite, înțelege că sunt periculoase. L-am lăsat să atingă vârful forfecuței să vadă că înțeapă sau i-am arătat că aburul iese atunci când ceva e fierbinte. Mi se pare că lecțiile astea prind foarte bine la el. În plus, îl las să se cațere singur undeva, să coboare și să urce rampa nesusținut, să se dea singur pe tobogan, să urce scări şi să coboare etc. Uneori de frică uităm că ei au nevoie să învețe aceste lucruri, să le facă fără ajutor.

7. Tantrumuri sau excese de furie au cam toți copiii. Lipsa posibilității de exprimare, oboseala, foamea, sunt de multe ori punctul de pornire a furiei. Cred că fiecare copil reacționează diferit și de multe ori o mare parte din reacție este copiată de la cei din familie. Unii lovesc pentru că sunt loviți, unii țipă pentru că sunt certați, însă unele reacții le aparțin (se dau cu capul de obiecte, se trântesc pe jos etc). Ei au nevoie să știe că suntem alături de ei oricând, inclusiv când au astfel de ieșiri. Copilul meu nu acceptă să îl ating dacă are un tantrum, dar vorbind cu el îl pot calma repede. Cred că fiecare părinte trebuie să găsească rezolvarea problemei în funcție de copil şi de manifestare. Nu uita! Îndrumă-l, sprijină-l, înțelege-l!

8. Diversificarea ar trebui începută după 6 luni indiferent dacă bebelușul e hrănit cu lapte matern sau formulă – este recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Eu cred că acest lucru e foarte benefic. În primii doi ani din viață, copilul acumulează celule grase. Când acesta crește, celulele grase nu se mai înmulțesc, doar se umflă. Așa apare obezitatea. Cu cât copilul este hrănit mai sănătos în primii doi ani, cu atât riscul de a deveni obez scade.

Noi am început cu legume, apoi cu fructe, apoi cu proteina animală şi am evitat borcanele pentru bebeluși din comerț, iaurtul cu fructe, biscuiții şi alte alimente cu care eu nu sunt de acord. Nu am încercat rețete clasice de banană cu branzică şi fructe cu biscuiți, am preferat autodiversificarea. Pentru noi s-a potrivit cel mai bine.

Cred că lăsând copilul să aleagă ce şi cât mănâncă e un lucru foarte bun şi nici nu se mai pierd vitamine prin blenduirea mâncării. Edy la început nu a fost deloc mâncăcios şi credeam că nu fac ceva bine. Acum mănâncă normal, nu e mofturos, așa că din asta am învățat că trebuie ascultat instinctul de mamă şi e nevoie de răbdare.

9. În primul an din viață copilul nu ar trebui să primească miere, zahăr sau sare. Mierea conține toxină botulinică şi copilul se poate îmbolnăvi, sarea forțează rinichii, iar zahărul reduce pofta de mâncare, favorizează apariția cariilor, nu are substanțe nutritive etc. Zahărul îl evităm chiar şi acum la vârsta de 2 ani. Prefer să îi fac din când în când prăjitură de casă, sau îi indulcesc clătitele şi pâinea cu unt cu sirop de agave.

10. Până la 6 luni copiii nu au nevoie de apă pentru că hrana lor constă în lapte. Laptele matern are, ca şi laptele praf de altfel, o mare cantitate de apă care ține şi de sete şi de foame. Apa umple stomacul şi sabotează lactația în cazul copiilor alăptați.

11. Ceaiul nu trebuie să înlocuiască apa sau laptele, deși așa se obișnuia pe vremuri. Ceaiul trebuie folosit strict ca medicament, în cazul constipației, diareei și altor probleme medicale, în cantități reduse şi doar la recomandarea medicului. Consumul permanent scade absorbția fierului în organism ducând la anemie, ocupă stomacul ducând la scădere în greutate și nu oferă organismului substanțe nutritive.

Voi sunteți de acord cu aceste informații sau aveți păreri diferite? Aștept comentariile voastre şi dacă v-a plăcut articolul, sper să îl promovați mai departe.

Citește şi Partea 1 și Partea a 2 a a postării dacă le-ai ratat!

Pe curând!

Facebook Comments
Perioada "vreau să văd"
Ce am învățat de când sunt mamă? Partea a 2 a

2 Comments

  • avatar image

    racoltapetru6

    oct. 22, 2016

    Reply

    Recomandarea privind consumul de ceai trebuie să o rețin și să o transmit nepoatei. Am observat că îi dă să bea zilnic nepoțelei, și nici mie nu mi s-a părut ok.

    • avatar image

      emotiidemamica

      oct. 22, 2016

      Reply

      :( foarte multi parinti dau ceai in ideea ca rau nu poate face dar iata ca are efecte negative

Lasă un răspuns