Sarcina, maternitate si nastere

Epiziotomia si…”prima data” dupa nastere

Epiziotomia taietura la nastere

Epiziotomia este una dintre marile frici ale viitoarelor mame care doresc sa nasca pe cale naturala. Daca nu stiti ce e, va pot spune ca reprezinta taierea perineului in timpul nasterii. Sunt mai multe motive pentru care se recurge la aceasta solutie, dar pana nu nasti, nu stii daca o sa ti se intample.

In Romania, se pare ca se face abuz de această manevră chirurgicală. Adica nu e tot timpul necesar, dar medicii o folosesc ca pe un procedeu de rutina, ca perineul sa nu se rupa de la sine.

Cum a fost la mine partea cu epiziotomia?

La prima nastere eram stresata din cauza asta. Totusi eu am trait cu ideea ca n-o sa fie nevoie. Eram convinsa ca totul va decurge natural, ca medicul meu va face asta doar in caz de stricta necesitate. Totusi, am citit cate ceva si despre epiziotomia in timpul nasterii, ca sa am idee in caz ca trebuie.

Stiam ca daca esti foarte incordata doare tare, de aceea eu imi propusesem sa nu ma uit la ce se intampla in jur. Nu voiam sa vad vreo foarfeca si sa imi fie frica. Insa incordata nici nu stiu daca aveam cum sa nu fiu in acele momente. M-am bazat pe faptul ca ce nu stiu nu ma afecteaza.

In timp ce nasteam, cu putin inainte sa imi spuna ca a iesit capul, am simtit o usturime mare. Cred ca aia a fost, daca stau acum sa ma gandesc. Nu m-am uitat insa nicio secunda sa vad ce se intampla. Stateam cu ochii inchisi, dar asistenta ma ruga sa ii deschid si cand ii deschideam, ma uitam in tavan. Chiar m-a intrebat cineva daca am simtit cand a taiat si am zis ca nu, pentru ca exact exact nu stiu.

Dupa ce a scos copilul, am intrebat daca m-a taiat si mi-a zis ca da. Cred ca am mai povestit la articolul despre nasterea naturala cum a fost cu coaserea. Eram multumita sufleteste ca am un copil sanatos si nu ma mai interesa altceva. Mi-a facut anestezie cred ca in mai multe locuri, ca imi spunea cand sa stau nemiscata sa imi faca, dar nu simteam nimic. Cand tragea ata era un discomfort, nu o durere. Era putin enervant, dar a trecut repede. Stiam ca dureaza vreo 20 de minute sa coase dar nu mi s-a parut asa mult. Cred ca din cauza ca inca il auzeam pe Edy cum plange din salon.

In prima seara nu m-a durut nimic, cred ca era inca amortit locul, dar pe timpul noptii parca s-a concentrat durerea si a navalit peste mine. A doua zi, cu un supozitor de indometacin am scapat de durere si m-am pus bine pe picioare. Cu timpul, firele s-au resorbit. Pe unele le-am vazut cand au cazut. Aveam zile cand durea, dar uneori treceau zile fara sa simt discomfort.

Dupa aproape o luna, am vazut ca imi cadeau fire mari. Atunci am simtit ca in sfarsit ma repar. Nu mai era asa ciudat cum fusese. Am avut rabdare, altceva mai bun nu puteam face. Aveam senzatia ca o bucatica de piele e trasa mai tare si ca nu e cu trebuie.

Dupa vreo doua luni de la nastere am ajuns şi la “prima dată”

Am citit despre multe despre femei care nu pot trece de o anumita bariera psihologica. Partea lor feminina si afectiva e indreptata doar intr-o directie, cea a copilului. Cred ca depinde si de relatia cu sotul care poate sau nu sa o ajute sa treaca peste. Si la mine totul se rezuma la copil, dar nu am uitat sa imi alint sotul, sa il sarut cand pleaca de acasa sau cand mergem la somn, sa ma bucur ca vine acasa, sa il ascult, ajut, imbratisez, etc.

“Prima data” dupa nastere nu a fost o experienta grozava, ca de asemeni nici urmatoarele dati. A fost dureros şi discomfortul a durat câteva luni. Am avut rabdare, sotul meu de asemeni.

La a doua nastere a fost mult mai bine cu toate. 

Epiziotomia mi-a facut-o pe rana veche. Stiam ca imi va face, pentru ca avesesem la prima nastere si e cumva o regula, dar nu am simtit nimic nimic. Am auzit in schimb trei taieturi de foarfeca. Eram si eu mai resemnata cu ce se va intampla, stiam cam ce urmeaza, asa ca nu ma interesa nimic decat sa vad ca fetita e bine.

Durerile au fost mai mari decât la prima naștere, în primele zile, dar de aceasta data am avut supozitoare pregatite si am trecut mai usor. Parca a durat mai mult refacerea. Am avut usoare sangerari la un fir si m-am cam speriat. Ma durea un pic locul, desi trecusera vreo 2-3 saptamani de la nastere si imi era frica de infectie. Insa dupa cateva zile, a cazut acel fir si nu m-a mai durut, nici nu a mai sangerat, nici nu s-a infectat. Am avut noroc.

“Prima data” a fost mult mai ok decat dupa prima nastere. Disconfort am simtit foarte putin in prima luna, apoi m-am refacut complet. Probabil tine si de cusatura.

Concluzia?

Epiziotomia si sexul dupa o nastere cu epiziotomie e diferit de la persoana la persoana si de la nastere la nastere! Frica inainte de nastere e absolut normala, dar sincer nu prea ajuta la nimic. Se pare ca in Romania peste 90% dintre mame au parte de tăietura la nastere, deci mai bine ne resemnam si ne gandim la solutii dupa.

Epiziotomia se face ori intr-o parte ori drept pe perineu si in adancime. Cred ca adancimea si cusatura influenteaza. Chiar si asa, dupa experientele avute, rezultatul este cel mai frumos, adica cei doi pui carora le-am dat viata.

Cicatricile raman, dar dragostea nemarginita ne fac sa stergem cu buretele partile negative. Nici nu stiu de unde primim atata putere si rabdare sa devenim si sa fim mame. 

Citește şi cum a decurs a doua naștere cu epiziotomie.
Pe curand!
Daca iti place acest blog si pentru a fi la curent cu noutatile, urmareste-ma pe pagina de Facebook!
Facebook Comments
Poți avea siluetă frumoasă după două naşteri?
Nu sarcinile m-au îngrășat ci.. 

1 Comment

  • Despre nasterea naturala. Prima mea nastere - Emotii de mamica

    aug. 23, 2017

    Reply

    […] dupa el, asa ca mi l-a mai dat odata sa il vad. El plangea incontinuu. Am intrebat daca mi-a facut epiziotomie si mi-a zis ca da, dar n-am simtit taietura in sine. A urmat scoaterea placentei care n-a fost […]

Lasă un răspuns