Când vorbesc de primele trei luni de la naștere mă gândesc ca la o treaptă înaltă pe care dacă am urcat-o, deja am scăpat de unele probleme. Că apar altele, e partea a doua. Mi se pare important că am reușit deja să le depaşesc pe cele de până acum.

Cum e Ioana la trei luni?

Activă. Câteodată parcă e pe baterii 🙂 dă din mâini și din picioare timp de 10-15 minute în acelaşi mod. Și-a descoperit mânuțele şi e foarte interesată de ele. Stă aşa cum o vedeți în imagine şi se uită la ele ca şi cum nu a văzut niciodată ceva mai interesant. 

Acum zâmbește la noi mult şi zâmbetul este unul conștient, de plăcere. Ne urmăreşte prin cameră cu privirea şi se bucură când ne uităm la ea. Râde cu gura până la urechi, fără zgomot. 

Își ține deja bine capul şi dacă o pun pe burtă stă mult arcuită. O pot ține în brațe doar cu o mână dar încă e devreme să nu o sprijin. Are aproximativ 7 kg, născută cu 3,6. A crescut mult şi am deja o pungă mare de haine care i-au rămas mici.

La băiță e destul de dificil. Se foieşte uneori atât de tare încât ajunge să se lovească de cădiță. Trebuie să mă mișc repede pentru că nu are răbdare să stea mult. Dacă e obosită, mai bine o culc şi amân baia, altfel se lasă cu plâns.

Am trecut peste puseul de creștere de la trei luni?

În caz că nu ştiți, la trei luni este un puseu mare de creștere care dă bătăi de cap mămicilor. Copilul suge mult şi pare că nu se satură, e mai plângăcios şi nu doarme la fel de bine. De două-trei zile şi la noi sunt schimbări. Bebe Ioana se agită tare înainte de somn, mult mai tare decât până acum.

A avut o zi în care a dormit foarte puțin, a plâns mult, dar aseară a dormit foarte bine. Nu ştiu încă dacă acesta a fost puseul, nu am simțit că rămân fără lapte, însă se poate să nu fi fost şi să înceapă peste câteva zile. De acum vor fi tot mai multe schimbări.

Cum e cu somnul?

Copiii sunt foarte diferiți și se manifestă diferit. Primul meu copil la 3 luni sugea şi de 5 ori pe noapte, Ioana se trezește o dată, maxim de două ori. Nu prea suzetează, ia masa şi se culcă apoi. Somnul e mai lung acum, dar cum vă spuneam la două luni, e doar în brațe.

A început să adoarmă şi pe pat, nu de fiecare dată, însă e semn că nu se mai sperie aşa mult şi nu mai tresare. Recordul a fost de 10-15 minute să doarmă singură (ziua, că noaptea dorm lângă ea şi nu se trezește), deci suntem pe drumul cel bun.

Am început să îi arătăm jucării şi dacă e supărată o pot face să râdă uneori. Are un puișor de pluş care cântă şi care poate fi agățat şi când stăm la bucătărie o pun în scoică şi ea se uită la acel pui. Totuși in brațe se linișteşte cel mai bine dacă e agitată.

Sper să fie din ce în ce mai bine şi să ne înțelegem în continuare. Ne descurcăm, dar nici nu avem alternativă. Eu sunt mai odihnită acum, mi se pare că lucrurile merg tot mai spre bine. Găsim soluții pentru orice, am învățat să înțeleg de ce e ea nervoasă şi să o pot liniști şi suntem tot mai fericiți.

Pe curând!