Activitati si jocuri / Povestiri din viata

Excursie cu copiii pe vârful Rarău și Pietrele Doamnei

Traseu pietrele doamnei

Mi-am petrecut ziua de naștere pe vârf de munte și așa de frumos a fost, că m-am gândit să vă scriu și vouă câteva lucruri, în caz că ajungeți cu copiii pe vârful Rarău și Pietrele Doamnei.

Plecarea noastră a fost o decizie luată din scurt, mai ales că, de când s-a născut Ioana, am cam evitat plecările pe distanțe mai mari de o oră. Nu îi place deloc în mașină și pentru noi este dificil. Ne dorim ca ambii copii să stea în siguranță în scaune auto. Ei au acum 3 ani și 7 luni respectiv 1 an și 3 luni. Ne descurcăm cu amândoi pe oriunde, însă drumul este provocarea cea mai mare.

Am ales să mergem pe vârful Rarău și Pietrele Doamnei pentru că distanța până acolo nu a fost mare. Mai fusesem cu alte ocazii, deci știam că avem ce vedea, iar Edy e pasionat de natură și eram sigură că îl va încânta.

Când am făcut bagajul am avut în vedere faptul că e zonă de munte (deci e posibil să fie foarte frig) și am luat haine groase. Acolo nu sunt farmacii, așa că nu m-am zgârcit când am ales medicamente (am luat de acasă antitermice, antihistaminice, tot felul de creme, sprayuri și siropuri pentru cazuri urgente). Am luat și căciuli dar și șepci, îmbrăcăminte sport, rucsac etc.

Am plecat în jurul amiezii de acasă, când Ioana doarme de obicei. I-am arătat jucării, i-am dat câte ceva să ronțăie, în final a adormit în scaun și s-a trezit abia pe Trans Rarău. Deci drumul a fost ideal la dus. Când am ajuns, am mâncat un pic (ceva luat de acasă) și am căutat să ieșim, să vedem cât mai multe lucruri în zonă.

Traseu pietrele doamnei

Se poate urca cu copii la Pietrele Doamnei?

Către Pietrele Doamnei sunt două trasee, unul dificil și unul mediu. Fiindcă noi avem doi copii mici, am ales traseul mediu. Pe Ioana am ținut-o în sistem de purtare, Edy merge fără probleme pe distanțe lungi. E antrenat, așa că el a mers de mână.

Am avut de urcat mult. Prima parte a fost destul de ok, zone nu prea abrupte, dar cu cât ne apropiam de Pietrele Doamnei, cu atât devenea mai dificil. Am găsit foarte multe brândușe și mirosea a cetină de brad iar în unele zone exista și zăpadă.

Spre finalul traseului a fost greu, pentru că era umed pe jos și puteam aluneca la orice pas. Greșeala noastră a fost că nu ne-am luat bocanci de acasă. Am avut adidași și nu a fost bine, deci nu e recomandat să vă porniți fără echipament.

În capăt se urcă pe o porțiune foarte foarte abruptă, la modul că trebuia să ne ținem de lanțuri ca să urcăm. Erau patru lanțuri, dintre care două pe care era dificil de urcat, deci am renunțat să ajungem în cel mai înalt punct.

De unde am ajuns noi, nu am văzut prea multe. Am hotărât să ne întoarcem și la coborâre a fost mai greu. Ioana era în sistem de purtare și trebuia să o aplec pe spate ca să pot coborî, iar asta nu îi place. Nu îi place nici să o țin în spate în sistem, așa că a trebuit să rabde un pic.

Edy a coborât bine, susținut de mână, însă emoțiile au fost mari. Aluneca uneori, mai cădea, dar în final a fost bine și el zice că ar mai merge odată.

Concluzia: pe Pietrele Doamnei nu e de urcat cu copii mici!

Ne-am întors la cabana Rarău și ne era foame. Se poate mânca în cabană sau undeva mai sus de parcare, la o terasă. Am ales terasa pentru că am văzut multă lume și mâncarea era făcută la grătar în fața noastră.

Prețurile erau destul de mari, dar era cumva de înțeles, pentru că alte variante nu existau. Nu exista nici prea multă diversitate, adică meniul era: mici, ceafă, pulpă… și cam atât. Se plătea separat pentru pâine, muștar iar ca gustare se găsea pop corn și înghețată.

Varful Rarău

Apoi am urcat pe vârful Rarău

Cabana Rarău nu este situată chiar pe vârful muntelui, deci nu văzusem încă tot ce trebuia. Am plecat spre culmile Rarăului și traseul a fost diferit față de cel spre Pietrele Doamnei.

În cei câțiva kilometri pe care i-am parcurs am văzut pajiști verzi și drum forestier. Nu am mers prin pădure. E un traseu ușor care  se poate parcurge și cu copii mici în sistem de purtare sau de mână. Noi avem noroc că Edy merge mult și nu vrea în brațe, că ar fi fost greu așa.

E destul de pustie zona, dar peisajul e minunat. Pe vârful muntelui e vânt, dar merită de ajuns. Am găsit din nou brândușe, am făcut multe fotografii și am admirat frumusețea locului.

Când am coborât, Edy a cules melci de lângă un pârâu mic. I-a pus într-o punguță și le-a cântat “Melc, melc, codobelc”, iar Ioana a vrut să aibă și ea câțiva, bineînțeles.

Un alt obiectiv care poate fi bifat dacă mergeți la vârful Rarău și Pietrele Doamnei este Piatra Șoimului.

Se ajunge foarte repede, traseul nu este greu și poate fi practicat împreună cu copiii. E un pic de urcat, chiar de lângă Cabana Rarău (este indicator), iar acolo sus pe stâncă este amenajat un spațiu (ca un gard metalic) unde se poate sta și face fotografii.

Piatra soimului rarau

E o priveliște grozavă și de acolo, dar cred că cel mai bine este săva convingeți singuri.

Această ieșire la munte mi-a făcut foarte bine și pentru copii a fost frumos. Am simțit că le face plăcere să fie în excursie, iar acest lucru a însemnat mult pentru mine. Peisajele din zonă merită văzute și adăugate la albumul cu amintiri. Sper să mai ajungem la Rarău și cu alte ocazii.

Pe curând!

 

Facebook Comments
Cu Mocănița de la Moldovița, jud. Suceava
Mami, ai încredere în mine!

1 Comment

  • La plimbare cu Mocănița de la Moldovița, jud. Suceava. Cum a fost? Ce m-a impresionat?

    Mai 05, 2018

    Reply

    […] fost pe Transrarău înainte de a merge la Moldovița, deci am venit din direcția Pojorâta. Am găsit destule […]

Lasă un răspuns