Cu zulufi deasupra urechilor și părul blond închis, minunea mea îmi zâmbește ca și cum niciodată nu aș vrea să se termine acel moment. Are 1 an și 3 luni și parcă e mai frumoasă ca niciodată.
O iubesc până la cer și înapoi și dacă ar fi să pot schimba ceva din viața mea… nu aș schimba nimic. Mă simt fericită și completă alături de toți ai mei😍. Inima mea are iubire până la infinit.
Ioana, la 1 an și 3 luni, e foarte activă
Râde mult și nu prea stă într-un loc. Fuge prin casă, se joacă, dar cel mai mult preferă să iasă afară. Uneori ne aduce hanoracul și pantofiorii și ne arată spre ușă. Afară zâmbește la toată lumea, așa că primește și ea zeci de zâmbete. Unii încearcă să o abordeze, dar nu se lasă prinsă de mână. Întotdeauna vine la mine.
Are tot 4 dinți, dar am văzut că un incisiv lateral de jos a spart, deci probabil va avea în curând 5. Mănâncă mai bine ca în lunile anterioare, își ține mai bine echilibrul, nu se mai supără din fiecare căzătură și e foarte ageră.
Dacă ceva o supără, se trântește cu fundul de pământ.
Vrea să facă lucruri singură și dacă mă bag într-ale ei, se lasă cu plâns și trântit pe jos. Reușim totuși să ne înțelegem, mai ales că știu că aceasta e o etapă absolut normală. Încearcă mult să îl copie pe Edy, deci cere să se spele pe mâini, să mănânce singură, să se spele pe dinți, să urce peste tot etc.
A început să vorbească mai bine, mi se pare că e super la vârsta ei. Repetă multe interjecții pe care le folosim noi (start, hopa, pac, au) în context potrivit, dacă vrea în brațe spune „a mami”, iar dacă refuză ceva nu spune nu, ci dă din cap. Spune cumva la șosete, la foc, la bec, la floare, la pește, la pisică, la pantaloni și la alte lucruri. Alții probabil nu ar înțelege, dar noi știm ce ne arată sau ce vrea.
Când o îmbrac cu rochiță sau fustă, întâi se lasă cu plâns, pentru că nu îi place. La fel și cu bentițele, nu le suferă pe cap. În schimb se îmbracă cu orice are Minnie Mouse. Ea îi spune Mimi și nu ratează niciodată ocazia să ne-o arate pe oriunde o vede.
Are o pasiune pentru încălțăminte (papței zice ea), așa că tot timpul ne cere să o încălțăm. Dacă o încălțăm, ne cere să ieșim afară și norocul nostru e că a venit căldura și putem sta mult și bine.
Urcă și coboară scări pe genunchi sau de mână și îi place și pe rampă. Cred că ar sta o zi întreagă să facă aceste lucruri. Printre activitățile preferate de afară se numără culesul de pietre mici dar și aruncatul cu pământ.
Nu prea bagă lucruri în gură, rar se întâmplă, așa că o cam las să exploreze. Azi eram în spatele ei in oraș și o femeie care a trecut pe lângă noi am văzut că s-a uitat la ea și apoi la mine cu o privire tăioasă. Mi-am dat seama că ceva nu era ok și când m-am uitat, Ioana ținea un muc de tigară în mână. L-a aruncat imediat, dar lumea știți că judecă.
Îi place să se dea pe tobogan și am început să o las să aterizeze singură unde nu există riscuri. Dacă nu o așez eu, se dă pe burtă, ca și când coboară de pe pat.
Când are doar un somn pe zi se culcă devreme, dar uneori are două somnuri și adoarme mai târziu. La amiază când se trezește nu plânge, iar dacă nu sunt lângă ea, coboară și vine la bucătărie.
La televizor nu se uită, dar ne aduce telefonul să îi punem pe Youtube melodia „oac oac diri diri”. Îi place foarte mult. Ei în general îi place muzica, îi place să danseze și uneori încearcă să imite (așa cum poate ea la 1 an și 3 luni) coregrafii.
Avem o carte cu animale și îi mai arăt de pe acolo leul, ursul panda sau animale domestice și a început să le memoreze. Leului îi spune cumva și mi-l arată, iar cele domestice știe cum fac. Îi plac foarte mult pisicile și când iese afară tot timpul găsește câte una, dar nu stau ele cât și cum și-ar dori Ioana :).
De curând a avut laringită
Nu am apucat să îi fac vaccinul de la un an (ROR) pentru că au tot fost viroze. Ea are alergie la nuci și arahide și pentru că e alăptată, dacă eu mâncam una din acestea, apărea rinită. De o lună am ținut alergia sub control, însă de curând am mâncat eu niște cozonac cu nucă (fără să îmi dau seama) și în combinație cu un roșu în gât a făcut o laringită mai ușoară. Nu a fost cazul de antibiotic, dar au fost muci de am crezut că nu mai scăpăm de ei.
Ioana încă este alăptată la sân și nu mi-am propus să îi răresc mesele. Noaptea se trezește de minim 3 ori, iar uneori e foarte agitată. Alăptarea are multe avantaje și eu știu că la pieptul meu e cel mai bine pentru ea. O să îmi amintesc cu drag de perioada din apropierea primului an de viață și aș vrea ca timpul să treacă mai încet să am timp să mă bucur de toate.
Pe curând!
No comments