Parenting

Copiii nu sunt în siguranță pe Facebook! Ce e de făcut?

În siguranță pe Facebook

Suntem într-o perioadă de impact tehnologic foarte mare. Asta presupune avantaje pe de-o parte, dar și multe riscuri. Probabil că nu mulți părinți își dau seama, dar copiii nu sunt în siguranță pe Facebook. Ce riscuri sunt? Ce se poate întâmpla? Acest subiect aș vrea să îl dezbat astăzi.

Am mers într-o zi într-un centru comercial și am urcat în lift împreună cu un grup de copii. Aveau în jur de 9-12 ani și câțiva își țineau telefoanele în mână. Râdeau, vorbeau foarte tare și era imposibil să nu aud că își fac poze și postează pe Facebook Stories.

Mi-a atras foarte mult atenția acest moment, mai ales că de curând ajunsesem din greșeală și pe câteva grupuri pe Facebook, din acelea de adolescenți. Am “răsfoit” câteva postări și în majoritatea se cereau fotografii în schimbul notelor sau interacțiuni la fotografii. Unii promiteau add friend sau că vor contacta în privat pe cei preferați.

Există o vârstă minimă pentru a face un cont pe Facebook, mai exact 13 ani, dar totuși, există foarte mulți copii mai mici care au cont. De cele mai multe ori părinții sunt de acord cu acest lucru. Există și părinți care le fac copiilor cont încă de când ei sunt mici, ca să posteze imagini în locul lor.

De ce copiii nu sunt în siguranță pe Facebook?

Facebook e o rețea care duce informațiile mai departe. Probabil că cei lăudăroși văd ca fiind pozitiv acest lucru, însă eu mi-aș dori să te gândești la urmatoarea situație:

Să zicem că fiica ta are 11 ani și e tare simpatică. Are parul lung, corp de fotomodel, dar ea nu se simte atât de frumoasă precum îi spune lumea din jur. Ca să găsească această confirmare din alte direcții, postează o fotografie cu ea într-un grup și cere like-uri, note și mesaje private. Bineînțeles că va primi destule aprecieri, pentru că e fata frumoasă, dar cineva pune ochii pe ea mai mult decât ar fi cazul. Acel cineva își propune să o întâlnească în realitate, chiar dacă poate e cu 30 de ani mai in vârsta.
Fiica ta știe că nu e bine (așa v-ați înțeles când a creat pagina) să își dea adresa de acasă în discuții private așa că nu o dă. Pare în siguranță, nu? Doar că ai uitat să îi spui că dacă dă check-in sau e tăguită în pozele altora în timp real i se poate afla locația.

Facebook duce mai departe informații despre felul nostru de a fi, despre preferințele noastre, despre lucruri pe care le facem, mâncăm, vedem. Dacă noi expunem aceste momente, înseamnă că ni se exploatează nevoia de validare. Ajungem să facem lucruri pentru ca alții să vadă. Așa ajung și copiii noștri să facă, iar noi, părinții, le suntem exemplu.

Facebook creează dependență. Copiii noștri văd că pe rețelele de socializare primesc mai multă atenție și mai multe aprecieri decât în viața reală. Ajung să petreacă foarte mult timp căutând să fie văzuți, până când devin dependenți. De multe ori acel feedback nici măcar nu e real în totalitate, deoarece like-urile sunt date uneori pe metoda schimb pe schimb, ca obligație.

Facebook ne oferă o viziune nerealistă asupra celorlalți. Adică dacă cineva are poze din mai multe țări străine, o să spunem că umblă doar prin străinătate, chiar dacă fotigrafiile sunt făcute în ani diferiți. Ni se va părea că toată lumea face lucruri mai interesante decât facem noi. Copiii noștri vor simți că nu au destul, că nu fac destul. Vor încerca să copie, să fie snobi, să ceară lucruri nu pentru că au nevoie, ci pentru că vor dori să se ridice la acel nivel pe care și-l închipuie că îl au ceilalți.

Facebook schimbă relațiile dintre oameni. Ajungem să avem mai mulți prieteni pe rețele decât în viața de zi cu zi și ajungem să socializăm mai mult online decât în realitate. Acest lucru afectează pe termen lung creierul, ne face nefericiți, singuratici, iar de aici pleacă o serie întreagă de alte probleme. Asta vrem pentru copiii noștri?

Ce e de făcut?

Eu cred că a interzice copilului să facă un cont, nu e neapărat o soluție. Adică putem amâna o perioadă, dar ajungem la un moment dat când presiunea din jur e foarte mare. De exemplu atunci când toți colegii și prietenii au. Dacă îi interzicem, copilul va ajunge să mintă, se va ascunde de părinți și îl va face fără ca ei să știe. Nu ne dorim asta, nu-i așa?

Cred că soluția ar trebui clădită pe termen lung. Putem începe din primii ani de viață să construim o relație sănătoasă părinte- copil. Asta îl va ajuta să înțeleagă că îi vrem binele când îi sugerăm lucruri, sau că e important să ne asculte când discutăm despre riscuri.

Apoi e important să lucrăm la stima de sine a copilului și să îl ajutăm să o păstreze cât mai sus. Un copil cu o stimă de sine mare nu are nevoie să i se spună cât de grozav e, pentru că se va simți așa. Pentru asta, e bine să nu îl comparăm sau să punem etichete.

Un alt pas important este să îi învățăm pe copii să folosească Facebook-ul. O discuție referitoare la riscuri, la grupurile care există, la securitatea datelor și orice alte informații de interes, poate face minuni. În plus, un pic de control asupra paginii de Facebook a copilului poate di binevenit.

Nu putem risca spunând că nouă nu ni se poate întâmpla nimic. Copiii nu sunt în siguranță pe Facebook și dacă nu luăm măsuri, poate fi oricine o victimă. Și al tău și al meu!

Tu ce crezi referitor la acest subiect?

Facebook Comments
Cum să nu te compari cu alte mame și cum să nu faci comparații cu alți copii?
Lucruri "de bine" pe care le spunem copiilor, dar care au efect negativ!

No comments

Lasă un răspuns