Alaptare

Ce să faci când alăptezi, ai treabă, dar copilul nu vrea să lase sânul?

Sânul

Pățesc des să alăptez și fetița mea să nu lase sânul  atunci când eu mă grăbesc, când am treabă. Uneori chiar e enervant. Dacă am timp mult la dispoziție, ia câteva guri și adoarme frumos. Dacă am de făcut altceva, suge mai bine de jumătate de oră. Când cred că a adormit, încerc să îi scot sânul din gură dar se trezește și îl caută iar. Dacă nu îi dau, plânge. Dacă îi dau, mă mai ține jumătate de oră. Ce fac eu în astfel de situații, mai exact atunci când nu lasă sânul din gură? Despre asta o să vă scriu astăzi.

Alăptarea e frumoasă în general. Există multe avantaje și e drept că e și mult mai comod să hrănim copilul direct de la sân. Cred că cine a ales să alăpteze știe deja aceste lucruri, dar mai știe și că există momente în care simțim că nu mai putem. De exemplu la început, când apar răni, e foarte greu să mergem mai departe. Când apare greva suptului, canale înfundate, dureri, când sunt pusee și copilul plânge și pare că nu se satură.

Dacă trecem de toate acestea, putem spune că am depășit cele mai mari provocări ale alăptării. Reușim să mergem mai departe și ne bucurăm de zâmbetele sincere de la sân. Totuși, mamele au și alte griji și responsabilități.

Ne dorim uneori, când copilul doarme, să pregătim mancare, să punem niște rufe la spălat sau la uscat, ne dorim să petrecem timp cu soțul, să mâncăm sau pur și simplu avem nevoie de o pauză, de acel timp pentru noi. Doar că exact atunci când simțim că ne dorim să plecăm de lângă puiul mic și alăptat, nu putem. El suge și suge și suuuugeeeee, de parcă atunci i-a venit toată foamea din lume.

Ceea ce e cel mai enervant este că el de fapt suzetează în timpul acesta. Nu înghite lapte pentru că nu se aude că face asta. Și ar vrea, probabil, să îi vină. De asta nici nu scoate sânul din gură.

Ce e de făcut atunci când ai treabă, dar copilul nu vrea să lase sânul sub nicio formă?

O să vă spun ce fac eu în acel moment. Nu știu dacă funcționează la toată lumea, dar mie îmi iese de fiecare dată. Funcționează când îmi amintesc, pentru că de multe ori ajung să stau 20 de minute pe post de suzetă ca să realizez că trebuie să iau măsuri.

Când încep să simt că se întâmplă situația de mai sus, îmi opresc în primul rând toate gândurile legate de hainele care așteaptă puse la spălat, treaba din bucătărie, vasele din chiuvetă etc. Mă gândesc doar la copilul meu și îi zic în gând: “puiule, papă cât vrei, mami stă aici lângă tine cât ai nevoie” sau îmi inchipui că laptele curge. În aproximativ 30 secunde copilul începe să se audă că înghite, semn că primește lapte. După ce suge și văd că suzetează îi pot scoate sânul fără să se mai trezească.

Cateodată fac chestia asta la ambii sâni și după ce îi golește se schimbă lucrurile. Această metodă chiar funcționează, deși probabil pentru unele dintre voi sună amuzant. Vă provoc să încercați și apoi să îmi lăsați mesaj în căsuța de comentarii cu rezultatul.

Care e explicația? De ce această metodă funcționează?

Corpul nostru este în totalitate conectat la creier, ca la un motor. Creierul ne ajută să ne mișcăm, să mâncăm, să facem lucrurile pe care le dorim. Trebuie doar să îi dăm comanda. În momentul în care ne gândim la ce avem de făcut, la vasele nespălate, la rufele din coș, ținem creierul ocupat. Laptele nu curge și copilul suzetează până primește cât mai are nevoie.

Dacă noi reușim să ne deconectăm de la treburile de făcut și să lăsăm creierul să “comande” 🤣 și laptele din sâni, atunci asta se întâmplă. Mi se pare cu adevărat interesant acest mecanism și cred că această informație răspunde la multe întrebări.

Mi-ar plăcea să testezi metoda mea și să îmi spui dacă funcționează și în cazul tău. Nu știu dacă toată lumea face ca mine, dar eu așa am ieșit foarte des din impas. Și dacă îți place să citești articolele mele și vrei să fii la curent cu tot ce postez, te aștept pe pagina de Facebook.

Pe curând!

Facebook Comments
Săptămâna internațională a alăptării. Cum am reușit eu să alăptez?

No comments

Lasă un răspuns