Alaptare

Alăptarea – o experiență cu bune și rele

alăptarea experiență

Când am născut primul copil, mi-am dorit mult să alăptez. Citisem despre acest subiect, așa că am putut să fac față valului de sfaturi greșite care mi-au ieșit în cale încă din primele clipe. Am început dificil, cu dureri, răni și stat non stop lângă puiul mic care părea că nu se satură. Totuși, am reușit să alăptez până după doi ani. Apoi am alăptat și al doilea pui, care nu cred că va renunța curând. Aș putea spune că alăptarea este o experiență cu bune și cu rele pentru mame, dar cu multe beneficii pentru cei mici.

Atunci când ești părinte, nimic nu seamănă cu poveștile grozave din filme. Neștiind ce te așteaptă, îți închipui că vei fi exact ca în imaginile perfecte din articolele de pe internet. Dar știi, ajungi acasă cu un boț de om care nu e deloc cum te așteptai. Ai o mie de întrebări și nici măcar o carte cu instrucțiuni. Iar alăptarea este unul dintre subiectele care te macină.

Alăptarea nu e simplă. Vine la pachet cu nopți de somn pe bucăți, cu durere, cu griji, cu o anumită dependență și alte cele. Așa a fost și la noi, însă gândul că ofer bebelușului tot ce am mai bun, a șters cu buretele momentele dificile.

Am aflat târziu că rănile din prima lună erau din cauza atașării greșite. Am aflat și că sânii curg fără să le facă cineva ceva, apoi după vreo 3 luni sunt mai mereu goi, de parcă nu ar mai fi nimic în ei. Am aflat că un canal înfundat poate da dureri mari. Am făcut și febră de două ori din această cauză. Dar am reușit să depășesc obstacolele cu răbdare. Am alăptat în timp ce eram și însărcinată, iar atunci sensibilitatea sânilor era mult mai mare.

Ca să alăptezi, ai nevoie să fii informată. Da, alăptarea e un lucru absolut normal și vine natural, însă fără niște informații e mai greu de menținut. Și știi de ce? Pentru că sfaturile din jur ne influențează și nu sunt întotdeauna cele mai potrivite. Toate problemele vin și pleacă. E obositor, e greu, uneori dureros sau prea mult, dar poate fi mai rău de atât.

Îmi amintesc că fetița mea avea dermatită atopică. Uneori îi apăreau pe piele pete mari care o mâncau foarte tare. Plângea și se agita, nu dormea bine deloc. Chiar dacă o dădeam cu creme, tot sânul era cel care o alina cel mai mult. Când vezi gurița aceea fericită la sân, toate problemele pare că se termină.

Dacă și tu treci prin momente dificile, nu dispera. Ai răbdare, caută să găsești un sprijin în cineva. Sunt și grupuri pe Facebook care susțin alăptarea și te pot ajuta în aproape orice problemă. Important este să îți dorești. Dacă ne dorim ceva foarte mult, suntem mai dispuși să facem sacrificii.

Fetița mea are acum aproape 2 ani. Nu știu ce ne așteaptă, însă știu că mi-am dat toată silința să le ofer ambilor copii tot ce am avut mai bun, iar pentru mine laptele matern este o comoară pe care nu am păstrat-o doar pentru mine.

Aceasta este povestea alăptării în cazul meu și acest articol participă la o campanie prin care VitaPrim donează 10 cutii de formulă de continuare (junior) celor de la Dragoste în acțiune, iar . Te invit să îți scrii și tu povestea și pentru acest lucru, VitaPrim mai donează încă o cutie.

Dragoste în acțiune are în grijă copii din familii defavorizate, copii care nu sunt atât de norocoși, copii din satele sărace din Vaslui cărora le lipsește minimul necesar, copii care dorm câte 5 într-un pat, care sunt crescuți de bunici…și multe alte condiții prin care niciun copil nu ar trebui să treacă, dar din păcate aceștia o fac.

Haideți să ajutăm mamele la început de drum!

Haideți să ajutăm copiii care nu sunt atât de norocoși!

Haideți să facem o faptă bună de Crăciun!

Articolele participante la campanie pot fi identificate după hashtagurile #MameCuDragoste și #VitaPrim.

*Data limită de înregistrare a poveștilor este 20 Decembrie

 

Facebook Comments
Ce să faci când alăptezi, ai treabă, dar copilul nu vrea să lase sânul?

No comments

Lasă un răspuns