Astăzi am fost cu Ioana la medic, la O.R.L. Nu e prima dată când face laringită, ba chiar aș spune că numai anul acesta a făcut de vreo 10 ori. Da, e un număr mare, chiar și eu mă sperii când îl văd, însă unele dăți a fost cu răgușeală foarte ușoară, a trecut imediat, de azi pe mâine. De data aceasta e vorba despre una care parcă nu vrea să mai plece de la noi și mă cam enervează…

Aproape de fiecare dată când a făcut laringită am fost la medic. Prima dată am fost și internate în spital și a primit tratament cu antibiotic. După acel episod am ajuns de câteva ori la urgențe cu același diagnostic, dar am refuzat internarea și am reușit să trecem cu bine peste moment și acasă. Acum am început să nu mai mergem la urgențe mereu. La Ioana laringita nu a debutat până acum cu febră sau insuficiență respiratorie (și Doamne ajută nici să nu se întâmple) așa că încerc să o țin eu în frâu până ajungem la medic. Nu mai tratăm cu antibiotic pentru că am observat că trece și fără. Contează și medicul la care mergem (unii dau antibiotic preventiv) și cum evoluează răceala, dar ultimele noastre cazuri au fost fără antibiotic.

Nu știu dacă voi ați văzut cum se manifestă un episod de laringită din aceea cu tuse lătrătoare. Pur și simplu copilul se culcă sănătos și peste 10 minute sau peste 1, 3 sau 5 ore se trezește cu disfonie, durere și tot tacâmul. Tusea lătrătoare e o tuse seacă, foarte răgușită, care îți dă senzația că cel mic suferă foarte mult. Ca părinte, te simți legat la mâini și la picioare. Nu știi cum să faci să îi fie mai bine…

Eu eram obișnuită cu episoadele Ioanei și totuși, ieri când s-a trezit din somnul de prânz super răgușită și când am văzut că nici măcar tratamentul meu de urgență nu ameliorează cu nimic, m-am stresat. Am stat de vorbă cu medicul de familie la telefon, mi-a zis să o urmăresc și ce siropuri să îi mai dau și până dimineață am trecut cu bine. Credeam că asta a fost cel mai greu.

Când crezi că e bine dar lucrurile se întorc pe dos

De dimineață Ioana era foarte ok. Adică se trezise răgușită încă, dar am avut grijă să nu plângă, nu am scos-o afară și era veselă, se juca și nu mai tușea la fel cum o făcuse cu o seară înainte. M-am bucurat, am zis că trecem ușor peste, doar ca la amiază am simtit-o caldă: 37.9 la axilă. I-am scris iar mesaj medicului de familie și mi-a recomandat o vizită la O.R.L.

Medicul O.R.L. mi-a zis de ce doar unii copii fac atât de des laringită

Când am ajuns la medic mă gândeam doar la faptul că Ioana e posibil să facă febră mare. Mă stresează febra chiar dacă am reușit să trecem și peste episoade dificile… Poate cu cât o să crească copiii o să mă mai relaxez, dar acum recunosc că am emoții. I-am zis medicului că face foarte des, că nu înțeleg de ce se întâmplă așa.

Medicul mi-a povestit ca are doi copii. Unul dintre ei a făcut foarte des laringită, celălalt deloc. Mi-a explicat că, la unii copii, zona aceea unde se află laringele, care e ca un tub, e mult mai mică față de la alții. A zis că în jurul vârstei de 6 ani ei au un puseu mare de creștere și atunci se mai lărgește și acea zonă iar ei încep să nu mai facă atât de des laringită. A fost o explicație care mi s-a părut pertinentă, dar știu că mai am cale lungă până atunci. Mi-a mai zis că laringita nu are o cauza anume, că nu o putem preveni, putem doar acționa și așteptăm să treacă timpul. Sincer, am fost invidioasă pe faptul că e medic… Poate că e mai ușor atunci când ești sigur pe un tratament.

I-a făcut Ioanei control, mi-a zis că să nu mă stresez că e doar o viroză. Mi-a dat un mucolitic ca să nu se mai încarce laringele cu muci și cam atât. Am plecat zen de acolo. Mi se părea că Ioana e mai bine, că totul merge cum trebuie, dar somnul de amiază a răscolit iar tuse și răgușeală.

Acum, la somn, Ioana a tușit cât nu a făcut-o toată ziua. Se trezea din 2 în 2 minute deși o așezasem pe două perne, mai sus cu capul. Nu s-ar fi odihnit deloc dacă nu o ajutam altcumva. I-am aprins lampa cu ulei Hapciu, i-am dat antialergic și propolis în gât și văd că nu a mai tușit atât de des. Sper să fie ok până dimineață. Nici febră nu a mai făcut…

Eu totuși aștept vârsta aceea de 6 ani…

Dacă îți place să citești articolele mele și vrei să fii la curent cu ceea ce postez, mă poți urmări pe pagina de Facebook emotiidemamica.