Category Archives: povestiri din viata

Mami, nu mai face treabă!

Îmi petrec mai mult de jumătate de zi doar cu copiii, fără să fac altceva. Uneori cred că ajunge, dar se pare că niciodată nu e destul. Astăzi Edy mi-a zis: “Mami, nu mai face treabă!”.

mami, nu mai face treaba!

Programul zilnic e cam același. Ne trezim, facem paturile, mâncăm, strângem şi ieșim afară. Dacă ne trezim la 7.30, la 9 suntem deja gata de plecare. Ştiu că timpul de calitate petrecut cu ei nu include micul dejun sau vasele de pe masă, de aceea când ieșim, nu facem altceva decât să petrecem timp prețios împreună.

Continue reading

Ești un soare!

În fiecare dimineață, după micul dejun, ieșim undeva. Cu cât e mai mult soare, cu atât plecăm mai devreme. Astăzi era înnorat, dar era numai bine afară. Lui Edy îi plac plimbările luuuungi de tot în care să facem cam tot ce îi place lui.

esti un soare

Fiindcă uneori avem de făcut cumpărături sau să rezolvăm probleme, încercăm să le îmbinăm pe toate. El are nevoie să meargă mult, să alerge şi să vorbească, noi să bifăm activitățile de pe listă. Continue reading

Îi este frică de vacă. Preferă şopârlele

Lui Edy îi este frică de câini, de vaci, de oi, căprițe sau cai. Cred că are legătură cu mărimea, habar nu am. Sau cu vârsta lui :). Ştiu că e o perioadă care trece, de aceea nici nu mă stresez.

fara frică cu şoparla

Mulți copii au frici de tot felul. Când era mic se temea de pungi, de zgomote puternice, de persoane străine, acum se teme de anumite animale. Cu mine de mână stă în preajma lor, dar nu se apropie. Preferă broaştele şi şopârlele. Nu-i nimic, toată lumea are frici. Unii de întuneric, unii de anumite lucruri, unii de lift, de înălțimi sau de locuri noi. Continue reading

Mami, hai să culegem buburuze!

Nici nu apuc să strâng în totalitate firimiturile rămase după micul dejun, că Edy e în șlapi pregătit să iasă. “Mamiii, hai să culegem buburuze! Hai, mami! Azi e bine, e soare!”. Îl chem înapoi în casă să îi schimb încălțările şi să îi dau un hanorac, pentru că la 9 dimineața e rouă și nu e de tricou, dar ăsta e mai mult un pretext. Mai am nevoie de două minute, să apuc să pun pâinea şi farfuriile la loc.

buburuze activitati aer liber

Îl dau cu cremă de protecție solară, pentru că la meteo a anunțat 21 de grade (ştiu, e puțin, dar soarele arde), îi pun şapca, iau şi bebelușul mic cu noi şi ieșim. E bine că stăm la casă. E aer curat şi multă verdeață. Căpșunile şi cireşele mai au un pic şi se coc, zmeura vine şi ea din urmă. Ne uităm pe rând la fiecare. Mi-e drag să văd cum cresc. Continue reading

Plimbări de primăvară cu doi copii

Zilele trecute ne-am bucurat de mult soare de primăvară. La noi în grădină s-a topit zăpada, au înflorit puținii ghiocei pe care i-am plantat anul trecut. Am apucat să mă mulțumesc și cu câteva ieșiri prelungite, cum de mult nu am avut parte, de data asta cu doi copii.

asa incep diminetile cu doi copii

Acum am doi copii în jurul cărora încerc să mă împart. Ba cu unul, ba cu altul, ba cu amândoi. Dacă acasă pot să o mai las pe Ioana în cameră să doarmă, când ieșim în oraş nu pot să o las nicăieri. Nu mă lasă inima să ştiu că nu e cu noi şi în plus o alăptez, deci e o oarecare dependență.

Ieşim toți patru, însă câteodată Edy vrea doar cu mine sau soțul meu merge să rezolve o problemă. Rămân cu amândoi prichindei. Edy mă ia de mână, Ioana doarme în wrap, iar eu sunt mândră așa cu doi. De multe ori văd oameni care ne privesc zâmbind, se ghiontesc, spun că suntem drăguți sau îl abordează pe Edy.

E mai comod cu wrap când mai avem de mers undeva.

Dacă ieșim doar la plimbare, mai luăm căruciorul ca să pot alerga. Edy e foarte încântat să mă fugăresc cu el în timp ce Ioana doarme liniștită, ca orice bebeluș scos la aer în primele luni din viață.

Astăzi când am ieșit, am rămas cu copiii la plimbare. După ce am atins primul obiectiv (să vadă Edy turlele unei biserici), a vrut să mă țină de mână. Cred că arătăm foarte bine așa pentru că trei persoane ne-au spus asta. Mergem ca şi cum Edy nu ar ieși din cuvântul meu iar Ioana parcă nu plânge niciodată. Emanăm liniște.

Eu sunt fericită.

Pentru tot ceea ce am, pentru că vine vremea caldă, pentru că stăm afară cât putem de mult, pentru că Edy e foarte înțelegător, pentru că s-au inventat wrap-urile şi încă din multe alte motive pe care alții le consideră nimicuri. De fapt acele nimicuri ne fac viața şi mai frumoasă.

Pe curând!

Cel mai greu îmi e cu dorul

Până acum n-am știut cum se simte dorul. Dar nu orice fel de dor, ci ăla greu, apăsător şi dureros, la care când te gândești simți suferință şi plângi cu sughițuri de nu știi ce să faci să treacă timpul mai repede. Asta simt eu de ieri. Nu cred că e vorba de hormonii postnatali cât e de dragostea de mamă care nu a plecat de acasă niciodată mai mult de 2 ore.

Doamne cât de greu e.

dor maternitate celalalt copil

De mult îl pregătesc pe Edy pentru momentul ăsta, însă pe mine am uitat să mă pregătesc. I-am zis despre faptul că o să merg câteva zile la spital să o scot pe surioară din burtică. Am vorbit şi despre faptul că el va sta acasă cu tati şi buni. I-am zis cum va fi când mă voi întoarce, cum va fi bebelușul şi cu cine va dormi şi am simțit că a înțeles şi era pregătit. Continue reading

Amintiri de la mami din burtică? 

Ieri am văzut o postare pe Facebook în care o mămică invita alte mămici să își întrebe copiii mai mici de 3 ani despre ce își aduc aminte din burtică. Spunea că ei şi-ar mai aminti acest lucru până la vârsta de trei ani, apoi uită, iar răspunsurile pe care le dau sunt de-a dreptul uluitoare. Continue reading